Era o zi minunata de vara pe plaja pe care abia rasarea soarele....
In zare se vede un mic sandilau care se plimba asa....alene, trist pentru ca era singur. Cerul era totusi senin, dar el se simtea ca sub un cer intunecat de nori cenusii, aproape negri...Singuratatea il apasa tot mai tare. A trecut deja prea mult timp de cand se plimba singur...
Intr-o zi......
Sandilaul nostru auzi din spatele unor stanci sunete ce semanau cu un planset.Dar nu era orice fel de planset. Era un planset feminin! A alergat repede intr-acolo devenind din ce in ce mai curios. Plansetul se auzea tot mai aproape cand......dadu cu ochii de ea! Da! Era ea, asa cum si-o inchipuise toata viata: perechea lui,sandilaua!
A alergat spre ea, atunci ea s-a oprit din plans, s-au privit ochi in ochii si din acel moment au stiut ca nu vor mai cunoaste cuvantul "singuratate"...
Si au trait fericiti pana la adanci batraneti!
Aceasta a fost povestea cu cei 2 sandilai. Despre acest site am aflat de la mandra de Hatice.
Daca vreti si voi sa va inscrieti dati un clickusor pe linkul urmator: Aici!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu