Interviu cu Dumnezeu
de Octavian Paler
- Ai vrea sã-mi iei un interviu, deci... zise Dumnezeu.
- Dacã ai timp... i-am rãspuns. Dumnezeu a zâmbit.
- Timpul meu este eternitatea... Ce întrebãri ai vrea sã-mi pui?
- Ce te surprinde cel mai mult la oameni?
Dumnezeu mi-a rãspuns:
- Faptul cã se plictisesc de copilãrie, se grãbesc sã creascã... iar apoi tânjesc iar sã fie copii; cã îsi pierd sãnãtatea pentru a face bani... iar apoi îsi pierd banii pentru a-si recãpãta sãnãtatea. Faptul cã se gândesc cu teamã la viitor si uitã prezentul, iar astfel nu trãiesc nici prezentul nici viitorul; cã trãiesc ca si cand nu ar muri niciodatã si mor ca si cand nu ar fi trãit.
Dumnezeu mi-a luat mâna si am stat tãcuti un timp.
Apoi am întrebat:
- Ca pãrinte, care ar fi câteva dintre lectiile de viatã pe care ai dori sã le învete copiii tãi?
- Sã învete cã dureazã doar câteva secunde sã deschidã rãni profunde în inima celor pe care îi iubesc... si cã dureazã mai multi ani pentru ca acestea sã se vindece; sã învete cã un om bogat nu este acela care are cel mai mult, ci acela care are nevoie de cel mai putin; sã învete cã existã oameni care îi iubesc dar pur si simplu încã nu stiu sã-si exprime sentimentele; sã învete cã doi oameni se pot uita la acelasi lucru si cã pot sã-l vadã în mod diferit; sã învete cã nu este suficient sã-i ierte pe ceilalti si cã, de asemenea, trebuie sã se ierte pe ei însisi.
- Multumesc pentru timpul acordat... am zis umil. Ar mai fi ceva, ce ai dori ca oamenii sã stie?
Dumnezeu m-a privit zâmbind si a spus:
- Doar faptul cã sunt aici, întotdeauna...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu